Elise - partea a doua.

Din jurnalul lui Charles Goth Jr:

La ora apusului,conduceam pe o ploaie infernala.Nu stiam cat de aproape sau departe ma aflam de destinatie.Eram undeva prin Transilvania,cel mai probabil in zona castelului Bran.
M-am oprit la o banzinarie,sau chiar restaurant,ce o fi fost bine numai tin minte, intitulat "Dracula".Era un loc destul de sinistru,decorat in stil gotic.Pe pereti erau tablouri ce simbolizau diferite lupte,bucati din ziare despre intamplari sau legende cu vampiri,varcolaci si vrajitoare,cateva picturi cu un om cu fata alba,ce amintea mai mult de un cadavru,buzele visinii,iar dintii imaculat de albi ce straluceau ca perlele.Localul era luminat de lumanari,majoritatea pe duca..Fiind singurul local din zona,am ramas.
M-as asezat la masa,asteptand sa mi se ia comanda.Dupa cateva minute,m-am indreptat spre bar.Am sunat usor nervos din clopotel.Nimic.Asa ca m-am indeptat spre usa,sa plec din locul acesta.Ma strabatu' un fior,si am privit inapoi.O femeie masiva,cu parul lung si negru imbracata intr-o rochie de epoca gotica,cu fata alba tot asemenea unui cadavru si buzele subtiri,dar bine conturate de culoarea sangelui.Ochii negri straluceau usor spre rosu.Era cea mai ingrozitoare faptura vazuta pana acum.Mi-a facut un semn spre masa,asa ca m-am intors sa iau loc.Mi-am dezlipit privirea o secunda de la ea,timp in care disparu.Nu am auzit vreun pas,sau vreo usa deschizandu-se,decat niste batai de aripi,care cel mai probabil veneau de afara.Nu intrazneam sa ma ridic sa plec,asa ca am ramas.Am remarcat pe peretele din partea stanga un arbore genealogic.In varf aparea Mircea cel Batran urmat Vlad al II-lea Dracul.Era ceva mai jos unul din fii sau,Vlad Tepes .In portretul lui am recunoscut barbatul din majoritatea tablourilor ce decorau localul.Diferenta intre poza din arbore si cele din pituri era destul de mare,caci in arbore era ceva mai imbujorat,ci nu palid.Arborele continua cu inca doua generatii,ultimul descendent,fiind de fapt o femeie.Arata mai mult ca o fetita de 15 ani.Parul roscat ca sangele ii incadra frumos fata rotunda si imaculat de alba,lunecand usor si acoperind restul corpului aproape in intregime,iar caninii ei erau de o albeata imaculata intre buzele ei visinii si senzuale.Era cea mai frumoasa fata pe care am vazut-o vreodata.Ma intrebam de ce fusese pusa o poza cu ea la o varsta atat de frageda si nu la una inaintata ca celelalte rude ale sale.Si de ce era singura femeie a carei poze fusese pusa in arbore.Consider totusi ca este decedata de cel putin 200-300 de ani,asta calculand dupa anul nasterii strabunicului ei.
Am aruncat in continoare priviri aspra arborelui.Erau nume destul de mari in istorie.In ce loc nimerisem nu stiu sigur,dar nu imi doream decat sa plec.
Aud din nou batai de aripi,iar in spatele meu aparu' ca din neant femeia cu parul negru.Imi soptise ceva intr-o limba necunoscuta mie,si iesi pe usa din spate.

***